Există piese filatelice care, dincolo de valoarea lor materială, poartă în ele vibrația unei epoci apuse. Un astfel de exemplu este plicul zburat cu dirijabilul LZ 130 „Graf Zeppelin II”, datat 13 august 1939, o mărturie autentică a ultimelor zboruri efectuate de un Zeppelin înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Plicul poartă ștampila de plecare „Frankfurt (Main) – Rhein-Main”, locul de bază al dirijabilelor germane, și este francat cu două mărci poștale ale Reich-ului German, cu valorile de 80 și 20 Pfennig, reprezentându-l pe mareșalul Paul von Hindenburg. În partea superioară, mențiunea manuscrisă „Mit Luftschiff ‘Graf Zeppelin’” confirmă transportul aerian prin intermediul dirijabilului.
Pe fața plicului se disting două ștampile filatelice speciale. Prima, imprimată cu cerneală roz, poartă inscripția „Luftschiff Graf Zeppelin / Deutschlandfahrt 1939” și înfățișează silueta zveltă a dirijabilului plutind deasupra unei localități germane – imagine emblematică pentru ultimul mare turneu aerian al LZ 130. Cea de-a doua, aplicată la Eger (astăzi Cheb, în Cehia), datată 13.8.39 – 12, are mențiunea „1. Zeppelinlandung im Sudetenland”, marcând prima aterizare a unui Zeppelin în Sudetenland, teritoriu anexat de Germania în 1938.
Această piesă poștală este mai mult decât un simplu plic: ea reprezintă un fragment din istoria tehnologică și politică a Europei interbelice, o relicvă zburată la propriu în ultimele zile de pace.
Interesul colecționarilor pentru astfel de piese rămâne constant, dovadă fiind faptul că exemplarul prezentat a fost inclus ca Lotul 504 în cadrul licitației filatelice Antiquitäten Callies (ediția 69), desfășurată la 24 octombrie 2025, având un preț de pornire de 20 de euro.
Astfel de plicuri nu sunt doar documente poștale, ci mesageri ai unei lumi care visa la cucerirea cerului. Ele amintesc de curajul, ingeniozitatea și fascinația omului pentru zbor – o poveste pe care filatelia o păstrează vie, timbru cu timbru, ștampilă cu ștampilă.
Jurnalul filatelic
Filatelie pentru toți!
Publicitate
24 ianuarie 2026
23 ianuarie 2026
Floarea cu parfum de poveste
În grădinile liniștite ale Orientului, dar și în parcurile europene, există o floare care pare desprinsă dintr-un vechi basm botanic: Amberboa moschata, cunoscută și ca centaurea parfumată.
La prima vedere, pare o rudă delicată a albăstrelelor – cu petale subțiri, de un roz-violaceu intens, uneori albe sau albastre, care dansează ușor în bătaia vântului.
Adevărata ei taină stă însă în parfum: un miros dulce, muscat, care învăluie aerul și atrage imediat privirile și amintirile. Nu e de mirare că a fost cultivată de secole ca floare ornamentală, apreciată pentru farmecul și aroma ei unică.
Dincolo de grădini și festivaluri florale, Amberboa moschata și-a găsit locul și pe timbre. Acolo, desenată cu migală, își păstrează parfumul imaginar, purtat peste frontiere și decenii. Pentru filateliști, imaginea ei nu înseamnă doar o simplă floare, ci o mărturie a frumuseții fragile care unește botanica, arta și poșta într-un singur detaliu de hârtie gumată.
Astfel, atunci când întâlnim pe un timbru această floare discretă, avem în față o invitație la contemplare: un gest simplu, dar plin de poezie, prin care natura își face loc în clasor, la fel de vie ca într-o grădină parfumată de vară.
La prima vedere, pare o rudă delicată a albăstrelelor – cu petale subțiri, de un roz-violaceu intens, uneori albe sau albastre, care dansează ușor în bătaia vântului.
Adevărata ei taină stă însă în parfum: un miros dulce, muscat, care învăluie aerul și atrage imediat privirile și amintirile. Nu e de mirare că a fost cultivată de secole ca floare ornamentală, apreciată pentru farmecul și aroma ei unică.
Dincolo de grădini și festivaluri florale, Amberboa moschata și-a găsit locul și pe timbre. Acolo, desenată cu migală, își păstrează parfumul imaginar, purtat peste frontiere și decenii. Pentru filateliști, imaginea ei nu înseamnă doar o simplă floare, ci o mărturie a frumuseții fragile care unește botanica, arta și poșta într-un singur detaliu de hârtie gumată.
Astfel, atunci când întâlnim pe un timbru această floare discretă, avem în față o invitație la contemplare: un gest simplu, dar plin de poezie, prin care natura își face loc în clasor, la fel de vie ca într-o grădină parfumată de vară.
22 ianuarie 2026
Când culorile prind viață la Bratislava
În zilele senine de toamnă, Bratislava pare un oraș desenat. Străzile sale vechi, cu ziduri pastelate și ferestre ca niște ochi visători, se transformă la fiecare doi ani într-un uriaș album de povești. Este vremea Bienalei Ilustrațiilor de la Bratislava (BIB) – locul unde arta pentru copii devine limbaj universal și fiecare pagină ilustrată capătă aripi.
Ediția a 30-a, desfășurată în septembrie 2025, a marcat șase decenii de tradiție BIB – șaizeci de ani de povești ilustrate, de artiști care au desenat copilăria lumii. Printre numele care strălucesc se află și Paloma Valdivia, premiată cu Marele Premiu BIB 2023 pentru ilustrațiile sale la volumul bilingv The Book of Questions de Pablo Neruda. În paginile acelei cărți, poezia și imaginea se întâlnesc într-o simfonie de culori – ca și cum desenul însuși ar fi început să respire versuri.
Pentru un colecționar de timbre, un asemenea eveniment este mai mult decât artă – este inspirație.
În micile piese gumate, ca și în ilustrațiile BIB, se ascunde același miracol: puterea imaginii de a spune povești fără cuvinte. Poate, într-o zi, un timbru va celebra această Bienală, iar atunci, între un plic și un vis, vom descoperi din nou că desenul copilăriei nu se termină niciodată.
21 ianuarie 2026
Un secol de lumină pe peliculă
Filatelia are darul de a transforma amintirea marilor personalități în imagini ce călătoresc prin timp, iar figura lui Henrik Sureni Malyan (30 septembrie 1925 – 14 martie 1988) este una dintre ele. Regizor, scenarist și om de teatru, Malyan a fost o voce puternică a cinematografiei armene, reușind să surprindă în filmele sale esența umanului, cu toate contradicțiile și frumusețile sale.
Artist al Poporului al RSS Armene și al URSS, el a lăsat posterității creații ce au depășit granițele țării natale, fiind recunoscut drept unul dintre cei mai importanți cineaști est-europeni ai secolului XX. Filmele sale, marcate de lirism și de o profundă atenție față de detaliul vieții cotidiene, au devenit repere culturale pentru generații întregi.
Prin timbre, chipul și opera lui Henrik Malyan sunt readuse în atenția publicului, amintind că arta – fie ea film, teatru sau filatelie – rămâne o punte între memorie și viitor. Astfel, fiecare colecționar care așază în clasor imaginea regizorului armean participă, la rândul său, la păstrarea vie a unei moșteniri culturale neprețuite.
Artist al Poporului al RSS Armene și al URSS, el a lăsat posterității creații ce au depășit granițele țării natale, fiind recunoscut drept unul dintre cei mai importanți cineaști est-europeni ai secolului XX. Filmele sale, marcate de lirism și de o profundă atenție față de detaliul vieții cotidiene, au devenit repere culturale pentru generații întregi.
Prin timbre, chipul și opera lui Henrik Malyan sunt readuse în atenția publicului, amintind că arta – fie ea film, teatru sau filatelie – rămâne o punte între memorie și viitor. Astfel, fiecare colecționar care așază în clasor imaginea regizorului armean participă, la rândul său, la păstrarea vie a unei moșteniri culturale neprețuite.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)









